Primele informații despre noile modificări în Legea cetățeniei: ce scrie presa din Moldova?

În anul 2025, autoritățile moldovene au inițiat o revizuire amplă a Legii cetățeniei. Noile modificări au generat discuții intense în Parlament și în societate, în special în contextul cerințelor tot mai stricte impuse solicitanților. Principalele schimbări vizează obligativitatea cunoașterii limbii române, a prevederilor Constituției și ordonarea procedurilor de depunere a cererilor.

Pe fundalul înăspririi proceselor migraționale în regiune și al tendinței Republicii Moldova de armonizare a legislației cu standardele UE, Guvernul urmărește să închidă lacunele, să elimine schemele corupte și să asigure integrarea noilor cetățeni în spațiul juridic și cultural al țării.

Principalele modificări relatate de presă

1. Obligația de a cunoaște limba română și Constituția

Modificarea esențială, evidențiată de toate sursele: de acum înainte, orice solicitant al cetățeniei – indiferent de temei (naștere, recunoaștere, redobândire, naturalizare) – va trebui să demonstreze cunoașterea limbii române și a prevederilor de bază ale Constituției Republicii Moldova.

Nu este vorba doar de o cerință formală, ci de o verificare efectivă – prin testare sau interviu. Excepții sunt posibile doar în cazuri strict limitate (de exemplu, copii sub o anumită vârstă sau persoane cu dizabilități).

2. Înăsprirea procedurilor și verificărilor

Modificările propuse introduc mecanisme mai stricte de verificare a identității și a temeiurilor solicitanților:

• verificarea completă a autenticității actelor,
• analiza istoricului de călătorii,
• evaluarea capacității financiare,
• lipsa antecedentelor penale,
• și chiar analiza reputației morale.

Presa informează că, doar recent, au fost identificate zeci de tentative de depunere a unor acte false pentru obținerea cetățeniei – ceea ce a servit drept unul dintre factorii declanșatori ai reformei.

3. Interzicerea intermediarilor

Proiectul de lege exclude posibilitatea depunerii cererilor prin intermediari sau prin procură. Solicitantul este obligat să se prezinte personal la autoritățile competente. Măsura vizează eliminarea schemelor corupte în care „intermediarii” rezolvau problema contra cost.

4. Refuzul pentru persoanele aflate sub sancțiuni internaționale

Se interzice în mod clar acordarea cetățeniei persoanelor aflate sub măsuri restrictive internaționale. Aceasta reprezintă un pas în plus spre respectarea angajamentelor externe ale Republicii Moldova și consolidarea securității naționale.

Modificările principale și consecințele lor negative

Juriști specializați în dreptul migrației și drept constituțional au tras deja un semnal de alarmă cu privire la impactul acestor modificări asupra diasporei moldovenești. Potrivit acestora, proiectul implică riscuri majore:

1. Excluderea procurii
   Solicitanții care locuiesc în străinătate nu vor mai putea depune actele prin intermediul rudelor. Aceasta creează o barieră insurmontabilă pentru cei care nu pot călători fizic în Moldova, în special pentru persoanele în vârstă sau foarte ocupate.

2. Examen obligatoriu pentru copiii diasporei
   Tinerii născuți peste hotare vor fi obligați să susțină, la împlinirea vârstei de 18 ani, un examen de limbă română și cunoștințe constituționale. În caz de eșec — pierd cetățenia. Nu există posibilitatea susținerii online sau în consulate.

3. Excluderea pensionarilor
   Persoanele care au emigrat cu zeci de ani în urmă și au obținut cetățenia altui stat nu vor mai putea redobândi cetățenia moldovenească prin procedura simplificată. Vor fi obligate să parcurgă naturalizarea clasică, inclusiv examen și stabilirea domiciliului în Moldova.

4. Lipsa soluțiilor digitale
   Proiectul nu prevede nimic despre depunerea cererilor online sau o platformă digitală integrată. Totul rămâne „pe hârtie”, ceea ce exclude în mod real accesul diasporei la procedură.

5. Încălcarea normelor constituționale și europene
   Potrivit experților, proiectul încalcă:

   • articolul 17 din Constituție (dreptul la cetățenie),
   • principiul proporționalității,
   • drepturile diasporei,
   • prevederile Directivei 2004/38/CE privind drepturile cetățenilor UE.

Concluzie: dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, mii de cetățeni și familiile lor își vor pierde legătura cu Republica Moldova – nu doar juridic, ci și simbolic.

La ce să ne așteptăm în continuare?

Proiectul de lege pentru modificarea Legii cetățeniei se află în prezent în proces de examinare în Parlament. Potrivit informațiilor din presă, inițiativa a primit deja sprijin preliminar din partea comisiilor de specialitate și ar putea fi supusă votului în plen în perioada următoare.

Scenarii posibile:

• Adoptare până la sfârșitul anului 2025. Dacă proiectul avansează rapid, modificările ar putea intra în vigoare deja în 2026.
• Perioadă de tranziție. Este posibilă o etapă de adaptare: de exemplu, testarea lingvistică va fi introdusă treptat, cu posibilitatea de a fi reluată.
• Acte subordonate. Va fi elaborat un regulament privind desfășurarea examenelor, componența comisiilor, condițiile de exceptare de la cerințe și mecanismele de contestare.

Cei interesați trebuie să țină cont deja de următoarele aspecte:

• să înceapă studiul limbii române, dacă nivelul este insuficient;
• să verifice legalitatea tuturor documentelor, în special a celor care atestă originea;
• să fie pregătiți pentru depunerea personală a documentelor, fără intermediari;
• să consulte, dacă este necesar, specialiști în cetățenie.

Se estimează că modificările vor afecta nu doar noii solicitanți, ci și pe cei ale căror dosare sunt deja în curs de examinare. Prin urmare, este important să se urmărească evoluția reformei și să se fie pregătiți pentru adaptare.

Concluzii și recomandări

Modificările propuse la Legea cetățeniei Republicii Moldova nu reprezintă doar o ajustare tehnică. Este o reformă sistemică menită să:

• crească transparența procesului de obținere a cetățeniei;
• consolideze rolul limbii române și al integrării civice;
• elimine schemele de corupție și fraudele;
• alinieze legislația la standardele europene.

Pentru solicitanți, acest lucru înseamnă cerințe mai stricte și, prin urmare, necesitatea unei pregătiri serioase. Obținerea cetățeniei încetează să mai fie o formalitate și devine un proces real de integrare în societate.

Este recomandat:

• să nu se amâne pregătirea pentru noile condiții;
• să se consulte specialiști pentru evaluarea temeiului legal, corectitudinea actelor și adaptarea la modificări;
• să se evite „serviciile” intermediarilor – în viitor acestea vor deveni nu doar inutile, ci și ilegale.

Asistența juridică, cunoașterea legii și înțelegerea propriilor drepturi devin esențiale pentru a reuși în noua procedură de obținere a cetățeniei.

Surse

• TV8.md – Cunoașterea limbii române și a Constituției ar putea fi obligatorii
• Radio Chișinău – Parlamentul va revizui legislația cu privire la cetățenie
• Radio Moldova – Solicitanții de cetățenie vor fi obligați să cunoască limba și Constituția
• Bizlaw.md – Legea cetățeniei Republicii Moldova va fi modificată
• Noi.md – Parlamentul va revedea legislația privind cetățenia
• Agora.md – Cunoașterea limbii române ar putea fi un nou criteriu
• Noi.md (RU) – Парламент пересмотрит законодательство о гражданстве
• Moldova1.md – Парламент рассмотрит новые положения законопроекта о гражданстве
• Moldpres.md – Лица, претендующие на гражданство, должны знать румынский язык и Конституцию
• Vesti24.md – Об изменениях в законе о гражданстве
• ZDG.md – Закон о гражданстве будет пересмотрен